Mă-ta e de vină!

 
 
 
Astăzi vreau să îți vorbesc despre un lucru foarte delicat și anume despre... MĂ-TA! O să crezi că sunt nesimțită, o să mă înjuri... o să mă crezi proastă, needucată, netufută... sau grasă. E ok, le-am auzit pe toate și ai voie să scrii ce vrei deși șansele ca eu să te bag la loc în mă-ta sunt destul de mari. Riști și câștigi!
 
Să începem cu începutul: Ieri, în drum spre muncă, am dat nas în nas (la propriu, pentru că amândoi avem nasul mare) cu primul meu prieten, Alexander.
 
Aveam 17 ani. Eram virgini și extraordinar de îndrăgostiți, dar exista o problemă: Mă-sa. O suedeză la vreo 40 de ani care rămânsese văduvă și nu suporta ca alții să facă sex și ea nu. Mă-sa era rasistă și de fiecare dată când eram pe acolo prin casă ținea să îmi reamintească că am un nume foarte dificil. Eram în mașină într-o seară, mă duceau acasă. Mă-sa conducea, Alexander stătea în dreapta și eu în spate. "Alexander, unde îți e căciula?" a întrebat mă-sa, netufută. Alexander i-a răspuns că nu a luat căciula pentru că stă în mașină. Atunci a continuat mă-sa, netufuta: "Aha... dacă îi spun lu' aia din spate, cum dracu o cheamă că mereu uit numele ei străin... să îți cumpere o căciulă poate că o porți?"
 
Liniște tot drumul. Ne-am despărțit înainte să terminăm liceul. L-a pus mă-sa să aleagă între mine și ea. La 18 ani.
 
Apoi am trăit tot felul de relații. De prietenie, de dragoste... de whatever. Trăind printre foarte mulți oameni, am observat o chestie: Degeaba minți că tu ești singura/singurul care decide cum să îți fie viața. De foarte multe ori, mă-ta a decis pentru tine, chiar dacă nu ți-ai dat seama. Și da, mă-ta e de vină că ai ajuns o curvă materialistă. Sau o femeie care nu se respectă. Să vă dau niște exemple:
 
"Fata mea, să nu cumva să fii proastă! Să îți iei un bărbat cu un loc de muncă BINE plătit! Să fii sigură că are o mașină frumoasă, fata mea! Fii sigură că te poate scoate în oraș, că mergeți în vacanțe și că îți cumpără cadouri!"
 
Cine NU a auzit asta? De fiecare dată când îmi făceam un iubit primeam întrebarea: "Are bani? Ce mașină conduce?". Din cauza asta mă panicam când un băiat îmi cumpăra un cadou. Mă gândeam că mă cumpără, așa cum o cumpărau bărbații pe mama. Mă gândeam că am devenit ca ea, materialistă. Așa că preferam să mă facă "proastă" sau să îmi zică că "plătesc pula" și uite așa... mi-a afectat fiecare relație pe care am avut-o pentru că fără să îmi dau seama, îmi controla gândurile... mă manipula. Începeam să cred că poate are dreptate. Începeam să mă simt proastă. Încet, încet... credeam când îmi spunea că nimeni nu iubește pe nimeni și că oamenii DOAR te folosesc. Niciodată nu mă gândisem că ea vorbea doar despre viața ei, despre ce a trăit ea și ce cunoaște ea, dar că adevărul ei nu este neapărat și adevărul meu.
 
Niciodată nu am primit întrebarea: "Mamă, te face fericită? Te iubește? Te respectă?"
 
Am preferat să nu fiu întreținută și am lucrat de mică. Uneori aveam mai mulți bani ca el, alteori împărțeam totul și de vreo 2 ori în viață, am întreținut eu bărbatul de lângă mine pentru că îmi permiteam și credeam că mă iubește și că e vorba de o scurtă perioadă, până își găsește de muncă. Doar că el nu își căuta. În schimb, stătea cu mă-sa pe Skype... zilnic. "Vai, mamă, ce obosit ești! De ce nu te-ai bărberit, mămică dragă?" îl întreba mă-sa. Îmi venea să îi spun: "Pentru că îmi place când mă zgârâie între craci, doamnă." dar am tăcut, să nu zică femeia că sunt needucată și îi stric copilul.
 
Am tăcut câteva luni. După care am explodat și mi-am băgat pula în tot neamul lui. Îmi sărise deja de la Crăciun când eu, drăguță fiind...  am zis să îi trimitem un cadou de Crăciun și lu' mă-sa că deh... trebuie să te dai bine pe lângă stăpân dacă nu vrei să te muște câinele. Așa că i-am cumpărat o bluză simplă, albă... cu 4-5 dungi albastre jos, în talie. Nici măcar "mulțumesc" nu a spus doamna mă-sa. În schimb, a ținut să ne spună că ea nu poartă așa ceva. Lu sora-sa îi trimisesem niște hăinuțe pentru copil. Nici ea nu a mulțumit. Era clar că nu mă suportau. Ce să te aștepți de la o familie de țărani (nu, nu mă refer la oameni care lucrează pământul), care nu au plecat în viața lor din Drobeta Turnu Severin și erau obișnuiți să se îmbrace din Bazar sau de la hoți, și nu văzuseră femei care își cresc copilul singure? Sunt sigură că fetița mea era o problemă. Și sunt sigură că nu s-au gândit nici măcar o singură dată că poate copilulașul lor de 35 de ani era problema? Fuma iarbă și locuia cu mă-sa și cu toate astea eu îl luasem în Suedia, îl învățasem să curețe cartofi, să dea cu aspiratorul și îl făcusem să se lase de droguri. Da, la 35 de ani.
 
Am fost prieteni buni când eram mici. Mă învățase se joc biliard. Eram disperată și credeam că o nu merit mai mult. Mama îmi spunea că nu o să mă accepte nici dracu cu un copil. L-am reîntâlnit într-o perioadă gri în care nu mă respectam și nu mă iubeam. Într-o perioadă în care îmi era frică că o să rămân singură. De parcă singurătatea în doi e mai ușoară de suportat...
 
 
De ce ajunsese să trăiască ca Mircea Badea, cu mă-sa? Pentru că mamele astea sunt tâmpite. Pentru că ele consideră că iubirea o arăți prin a îți lăsa copilul să te sugă de țâță până se însoară a doua oară.
Și nu, nici măcar o femeie nu o să fie ca tine. Pentru că tu ești mă-sa și ești doamnă cinstită, dar alea pe care le tufe fiu-tu sunt doar niște curve. Și uite așa... devine homosexual. Sau râmâne singur. Cu tine. Până dai în primire și își caută altă babă care să îi spele chiloții murdari de labă. Bravo, tanti! '
 
Doamna mă-sa s-a bucurat enorm când ne-am despărțit. Și ea, și mama. Mama pentru că îmi zicea că sunt proastă că întrețin un român în loc să îmi caut un suedez cu bani și mă-sa pentru că zicea că e prost că stă cu una ca mine, că "nu realizează că are nevoie de o femeie docilă." De parcă există femei docile care să meargă la muncă și să întrețină un bărbat? AHAHAHA....
 
 
Așa că da... recunosc: Am avut "mommy issues". Faptul că am fost înjurată și înjosită de mică, m-a făcut să nu mă respect. Faptul că tata nu a fost prezent, m-a făcut să caut iubirea unui bărbat în relații toxice. Faptul că îmi era frică să nu depind de un bărbat, m-a făcut să aleg bărbați care depindeau de mine. Greșelile mamei mele mi-au afectat alegerile. Și cum începea mama să le găsească defecte... începeam să le observ și eu.
 
Am văzut și aud foarte des mame care își educă băiețeii să fie bărbați duri și fetițele să fie domnișoare timide, tăcute... frumușele. Dar foarte rar văd părinți care își educă copiii să fie copii. Să fie oameni. Să fie buni cu oamenii din jur indiferent de câți bani au sau la ce școală au mers. Să fie cum vor ei să fie, dar să se respecte și să se iubească. Mereu aud cum părinții își îndeamnă fetițele să fie nesigure și dependente de alții și mereu aud cum părinții uită că și băiețeii au sentimente.
 
Văd părinți care vorbesc urât despre femei. Văd părinți despărțiți care vorbesc urât unul de altul, la copil. Văd părinți care consideră că un copil este mai valoros doar dacă a intrat la facultatea la care își dorea el, ca părinte. Văd tot felul de părinți nesiguri pe ei care fac din copilul ăla doar un alt adult nesigur... pe viitor.
 
Și uite așa, în loc să ne iubim copiii și să îi respectăm... îi învățăm că mama e curvă și tata e bețivan. Îi învățăm să se îndrăgostească doar dacă el are bani și să o respecte doar dacă ea e docilă. Și uite așa... trăim într-o societate în care MĂ-TA a fost singura care ți-a afectat deciziile bune și rele din viață.
 
Sorry, dar de cele mai multe ori... mă-ta e de vină!
 
 
https://www.youtube.com/watch?v=Ns1zX_kF9xA
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
1 kommentar
Anonym

Buna