Forțată să mă prostituez

#povesteamea, scrisă de: Anonim 
 
 
 
Hotărâtă să plec de acasă, sătulă de sărăcie, foame, salarii mizere și certuri, am ales să îmi fac drumul meu. Am luat ultimul salariu, am plătit facturile, mi-am făcut bagajul și am luat cei 15 euro. Asta au fost tot ce mi-a rămas după ce am achitat restanțele la întreținere, împreună cu alte facturi.
 
M-am urcat în tren cu o pâine și 2 litri de apă. Voiam cu disperare să ajung în Austria. Acolo îmi spusese prietena mea că e "Raiul pe Pământ".
 
Am ajuns în Vienna la 2 noaptea, unde mă aștepta prietena mea care îmi promisese marea cu sarea. Îmi plăcea de ea. Întotdeauna a fost o tipă foarte aranjată, diferită de noi, astea mai sărace. Voiam din suflet să ajung ca ea, să muncesc, să nu îmi mai fie foame și rușine.
 
Am fost primită excepțional, cu râsete, mâncare, țigări moca... Îmi spunea să fiu calmă deoarece "mă va ajuta să îmi fac acte" și mi-a zis că vorbise cu cineva pentru un loc de muncă. Să mă relaxez câteva zile și totul o să fie perfect. Recunosc, îmi plăcea noua mea viață, dar în același timp, nu voiam să fiu o povară pe capul ei așa că am luat dicționarul și am început să scriu bilețele pe care le lăsam peste tot. Am scris că îmi caut de muncă și am lăsat numărul ei de telefon. Mi se părea prea mult să îi cer bani de cartelă să pot să am și eu un număr de telefon. Zi de zi ieșeam pe stradă și lipeam fluturașe. Sinceră să fiu, habar n-am dacă a sunat careva deoarece telefonul ei suna oricum încontinuu.
 
Într-o seară a venit la mine și mi-a zis să mă îmbrac că mergem să îl cunosc pe șeful ei. Până atunci, totul fusese lapte și miere. Prietena mea lucra de noapte, iar eu stăteam singură. Ziua, când ea dormea, eu îmi căutam de muncă sau făceam curat prin apartament. Orice, să nu mă dea afară, să nu mă întorc în România.
 
Când am ajuns la șeful ei, am început să simt că se schimbă totul. Mi-a zis atunci că șeful e sârb, dar știe puțină română. Halleluya! Mă gândeam că așa pot să vorbesc ca lumea cu el, să îi explic că sunt o fată de treabă și vreau să muncesc. Cu germana mea nu făceam mare lucru. Știam doar: "Ein, Zwei, Polizei" și "Ja, bitte... danke schön". 
 
Prietena mea era îmbrăcată în sutien și pantaloni iar eu aveam o pereche de blugi și o bluzică de dantelă albastră, împrumutată de la ea. A zis că trebuie să dăm o tură cu mașina, să îmi arate orașul mai bine. Ea stătea în dreapta, șeful conducea și eu eram în spate. După vreo 30 de minute, am oprit într-un câmp. Am coborât la o țigară și mi-a zis să fiu calmă și să nu pun prea multe întrebări, să îi spun șefului că vreau să muncesc pentru că este băiat bun și mă ajută. El vorbea la telefon. Când a închis, s-a apropiat de noi, mi-a pus mâna pe umăr și mi-a zis să mă dezbrac pentru că "nu degeaba a dat 3000 de euro pe mine". M-am speriat și am început să plâng, implorându-l să mă lase, că eu nu sunt prostituată și nu pentru asta am venit aici. Mi-a futut două palme peste față și mi-a zis că "dacă mai urlu mă omoară", că "nu vrea să vină polizei, să îi fac probleme". Prietena mea intrase în mașină. El a venit mai aproape de mine, m-a tras de păr și mi-a ordonat să îl pup cât timp el își face laba și "să nu uit că el a dat 3000 de euro pe mine". Și-a dat drumul în palmă și a început să mă înjure în sârbește: "Curva, picko mater" Am urcat în mașină, ne-a dus acasă și când am ajuns în fața blocului, prietena mea mi-a zis să aștept că la ora 05.00 se întorc. 
 
Așa au și făcut. La 05.00 au intrat pe ușă. Prietena mea era toată un zâmbet și el era drogat. M-a prins de gât, m-a pus pe scaun și atunci mi-au explicat amândoi că dacă nu stau pe postul meu, am de dat 3000 de euro dacă vreau să trăiesc. Tremuram. Mi-am aprins o țigară și mi-au zis să mă uit pe geam. M-am uitat. Jos, în fața blocului, era un BMW. "Gionni" era în mașină. El urma să fie noul meu "iubit". Mi-au zis că Gionni are multe femei la produs și trebuie să îmi accept destinul, că "o să mă obișnuiesc".
 
Au trecut două zile și nu prea am putut dormi. Dimineața am vrut să beau o cafea și mi s-a spus că "asta costă, că trebuie să mă gândesc cum o să fac să le dau banii". Prietena mea vorbea la telefon, se făcea că nu aude. Am vrut să urlu, dar m-a pocnit "șeful" atât de tare că am simțit cum mi se mișcă maxilarul dacă mai scot un sunet. Apoi au urmat câteva săptămâni de calvar. Când sunam acasă, ascultau tot ce vorbeam pentru că ştiau că nu am părinţi (sunt decedați) şi erau curioşi să audă cu cine vorbesc. Mă gândeam să plec, dar îmi era frică.
 
Se drogau în casă, vindeau cocaină şi aveau fete la produs. Erau peşti în toată regula, cum dracului să plec? Mi-au oprit accessul la frigider şi duşul trebuia să îl fac repede, să nu le consum curentul și apa.
 
Prietena mea s-a răcit complet faţă de mine. Şeful o bătea din cauza mea, pentru că eu nu mă apucam de ”treabă” iar el pierdea bani. 
 
Într-o seară a venit "acasă" drogat , m-a scos forţat afară, m-a urcat în maşină şi m-a dus în câmp. Mi-a ţinut pistolul la coaste tot drumul și când am ajuns în câmp, a aruncat câteva prezervative pe mine şi mi-a spus: ”Dacă nu faci bani ştii ce păţeşti!" Am stat pe trotoar cu prezervativele în mână, plângeam și suspinam. M-a dus înapoi la apartament. Acolo a început prietena mea să zbiere la mine: ”Taci că te aud ăştia și belim amândouă pula! Nu îţi fie frică! Cu pizda faci bani! Fă, eşti proastă?”.
 
Primul meu client cred că m-a luat din milă. Am urcat la el în mașină cu lacrimi în ochi. Îmi era frică să îi spun adevărul deşi simțeam că el bănuia ce mi se întâmplă. Şi-a pus prezervativul, m-a sărutat, m-a pipăit... Îmi era sila de el și îmi era silă de mine. M-a futut, mi-a dat şerveţele să mă şterg şi mi-a spus că am fost ok. Când m-am dat jos din mașină, am vomitat. Gionni era în altă mașină, mă păzea, și când am terminat de vomitat, mi-a făcut semnul de "ok", eram "fată cuminte". 
În seara respectivă am făcut 1000 de euro de pe marginea trotoarului. I-am dat toţi banii lui şi râzând mi-a înapoiat jumătate din ei, a zis că îi merit, "să nu mai fiu proastă pentru că fac treabă bună și ei sunt prietenii mei".
 
Începusem să mă gândesc la sinucidere. Am încercat să beau detergent, dar nu am reușit. Somnifere puteam să iau doar pe rețetă... de unde dracu? Îmi era rușine de mine. Îmi era rușine că cineva, cândva, o să afle ce fac eu acum.
 
Zilele treceau și "treaba" mergea brici. Ei erau fericiţi, mă lăudau şi îmi aduceau cadouri. Mi-au dat chiar şi un "bonus", scutindu-mă de banii pe prezervative. Când aveau o zi mai bună îmi cumpărau până și chiloți noi.
 
 
Într-o seară, în timp ce eram la "servici" a apărut poliţia. Fusesem instruită să nu spun nimic. Ne-au băgat în dubă, ne-au dus la secție... amprente, poze, etc. Până dimineața am stat în arest, așteptând să ajungem la judecător să ne dea sentința. Eram în jur de 6 fete în camera de arest.
Dimineața a apărut un avocat care mi-a zis că a venit din partea lui Gionni. Am ajuns la judecător unde am primit interdicție pe Austria (așa era la vremea respectivă) și am fost trimisă într-un campus. Acolo am fost primită de cei de la Crucea Roșie, care aveau grijă și de alte femei. Am stat vreo 2 săptămâni în campus și apoi am fost trimisă iar la judecător pentru a primi bilet de avion ca să ajung în România. Am avut 3 zile la dispoziție să părăsesc Austria, altfel primeam interdicție 5 ani. Mi-au dat drumul, cu bilet cu tot. Nici până în ziua de azi nu înțeleg cum de nu m-au întrebat unde merg, unde dorm...știind că viața mea este în pericol.
 
L-a poartă m-a așteptat o femeie, care a spus că e verișoara mea din țară și a venit să mă ia. M-am urcat în mașină și am primit acte false. Îmi făcuseră pașaport lituanian și noul meu nume era "Olga".
 
Până "acasă" am făcut în jur de 2 ore. Am ocolit toate blocurile și tot orașul de multe ori până când m-au băgat într-o altă mașină și m-au lăsat în fața apartamentului, să nu cumva să vadă cineva, ceva.
După câteva ore am reînceput "munca" pentru că trebuia să le achit banii pe acte și avocat. Am ajuns pe strada noastră și l-am reîntâlnit pe unul din clienții mei. Un stomatolog la vreo 45 de ani, foarte aranjat și îngrijit, care dădea bani să facă dragoste, nu să fută. S-a bucurat enorm când m-a văzut, ma căutase cu disperare, din câte am înțeles de la "colegele" mele.
 
M-am urcat în mașina lui și am oprit într-o parcare unde i-am trimis sms lui Gionni (trebuia să îi scriem cât stăm cu fiecare client, ca să știe dacă e nevoie să vină peste noi). Mi-a zis că pot să stau cât vreau, dacă neamțul plătește bine. Asta a și făcut: A dat drumul la muzică, m-a rugat să nu mă dezbrac și a scos 1000 de euro din buzunar. M-a luat în brațe, m-a întrebat cine sunt și dacă vreau să mă ajute. Am stat de la ora 22.30 până la 4.00 cu el, în mașină. Mi-a cumpărat suc, ciocolată și țigari. Pentru mine era un gest frumos, nimeni nu făcea nimic pentru mine. Eram obișnuită să plătesc orice. Cum să îmi dea ceva fără să vrea măcar o muie? Am stat și am vorbit. Mi-a povestit viața lui. Era un tip singur. Am râs, am plâns... m-am simțit chiar bine în compania lui. Se uita la mine cu milă. M-a ținut de mână și mi-a spus că "el simte că asta nu e viața mea", că "el vrea să mă ajute și eu trebuie să accept, punct". Apoi, seară de seară, venea să mă vadă și de 3 ori pe săptămână mă ducea la un hotel unde mă spăla, îmi pupa mâinile și îmi spunea că o să mă salveze. Devenise liniștea mea și îl așteptam să vină în fiecare seară... măcar 5 minute. Se îndrăgostise de mine, dar eu nu simțeam nimic pentru el. În schimb, aveam nevoie să mă simt iubită, să mă simt protejată iar el exact asta îmi oferea.
 
Când i-am cerut voie lui Gionni să plec acasă în România, a trimis-o pe prietena mea după mine, să mă păzească, să fie sigur că nu dispar. Era ok, puteam pleca atunci... de Crăciun nu se prea fac bani, sunt toți cu familiile, acasă.
 
Ajunsă în țară, am continuat să vorbesc cu neamțul la telefon. Din prima zi au început să apară și pachetele sau banii la Western Union. Pe 5 ianuarie m-a sunat să îmi spună că este la aeroportul din București, că a vrut să îmi facă surpriză. S-a cazat la un hotel din capitală, știa că nu pot să îl prezint nimănui... îmi era rușine. Eu aveam 21 de ani, el avea mult mai mult. Pe seară ne-am întâlnit la un restaurant. M-a luat de mână și mi-a zis că sunt liberă. Că a plătit datoria mea la Gionni și pot să îmi refac viața. Încet, încet... m-am îndrăgostit de el și am început o relație. Suntem împreună de 8 ani.
 
 
..........
 
 
Vrei să scrii povestea ta? Trimite un mail cu #povesteamea la ralucajensen@mail.com
6 kommentarer
Anonym

Woooow, atat de dureros, dar totodata profund. Esti o femeie grozava! Nu stiu cum ai reusit, felicitari, scumpo. Iar tie Ralu, esti un om minunat caruia chiar ii pasa de oameni i sinceri❤❤❤

Anonym

Interesant

ninel

....o sti o femeie strasnica!
m-ai facut sa plang!
traiesc de 10 ani in norvegia....
stiu cun me pe aici....
felicitari tie!

Anonym

Mai postează povesti !!

Bella

Numai in Romania o victima se poate indragosti de abuzator. Trist...

Svar: Peste tot se poate indragosti o victima de abuzator, din pacate.
Gensăn

Anonym

Nu mi vine sa cred😥